marți, 23 martie 2010

Alergat vs. inot?



Azi a fost o zi de cosmar. Se pare ca zilele de marti tind sa isi pastreze reputatia negativa.
M-am trezit ca de obicei (de la o vreme incoa’) dis-de-dimineata. Ningea. Autobuzul 509 cu care as putea sa merg o statie pana la metrou mi-a facut si azi in ciuda, depasindu-ma exact dupa ce am trecut de statie. Nimic nou.
Ajuns la serviciu. Cumplit de obosita. Toate au mers pe dos.
Plecat la 6 si jumatate in mare viteza ca sa ajung la inot (la 7:15 incepe cursul). Am ajuns la gura de metrou cand metroul trebuia sa vina intr-un minut. Cum distanta e cam maricica de sus pana la metrou, am bagat viteza. Coborat rapid scarile rulante, alergat bucata de drum de dupa, alergat pe banda rulanta, pana m-am blocat intr-un arab puturos ce se lasa carat spre metroul de Hjulsta si care statea pe partea stanga a benzii rulante. Urasc arabii care stau pe partea stanga a scarilor sau a benzii rulante.
Am pierdut metroul “la mustata”. Deprimare maxima. Urmatorul era anuntat peste 10 minute. Am realizat ce scurt este un minut cand alergi dupa metrou si ce lung este cand esti grabit si astepti metroul. Au trecut cele 10 minute si…surpriza! Apar stelute pe afisaj si nici un metrou in statie. Tzeapa! A trecut la un moment dat un metrou fara calatori, dar metroul de Akalla nici gand. Dragutii de ei s-au gandit sa dea skip unui metrou, ca deh, astia care plecam la 6 si juma’ de la serviciu nu prea ne grabim noi sa ajungem acasa. Si iata cum am alergat eu cu limba scoasa dupa metrou si cum mi s-au lungit apoi ochii dupa el.
Bineinteles, ajunsa la Solna, urcat scarile in cea mai mare viteza, alergat cea mai mare portiune a drumului spre casa pe o ciormolita de zile mari, ca deh, acum s-a gasit si zapada sa se toapeasca. 6 luni a fost zapada si inghet, si tocmai azi a inceput sa se topeasca. Marti, desigur.
Ajuns acasa, schimbat rapid, luat bagajul si fuguta la bazin. Alergat din nou si bucata asta de drum…si ajuns la inot exact cand incepea cursul. (macar atat!)
Si acum ma intreb: s-a meritat oare? A compensat inotul toata alergatura? Probabil spatele o sa decida maine.
Inotul – catastrofa din nou. Nu stiu daca e vina apei ca nu ma tine deasupra sau a mea ca nu tin apa sub mine…dar stilul asta de inot la mine arata ca o zburataceala violenta.
Dupa inot – baita + 15 minute de sauna si sunt ca noua (mai bine zis buna de culcare).
Noapte buna, copii!

Un comentariu: