Tiramisu

Am ramas de curand cu o cutie de mascarpone in frigider...si gandul mi-a zburat la o reteta pe care nu am mai facut-o de ceva vreme si care nici nu este inca in ”caietelul cu retete”: tiramisu. Pe cat de simplu de facut pe atat de delicios!

Ingrediente:
- 250 g branza mascarpone
- 250 ml frisca
- 4 galbenusuri
- 150 g zahar
- 300 ml cafea neindulcita
- 200 g piscoturi
- cacao pentru pudrat
(reteta mea veche era cu 150 ml cafea si 150 ml lichior de cappucino sau Bailey’s, dar pentru ca e una din acele perioade cand nu consumam alcool :), am inlocuit lichiorul cu cafea)

Mod de preparare:
Se bat galbenusurile cu zahar pana rezulta o crema albicioasa pe care o punem la foc mic si o amestecam in continuu pana se topeste zaharul. O lasam sa se raceasca iar apoi incorporam branza mascarpone si apoi frisca batuta. Asta va fi crema.
Jumatate din piscoturi se dau prin cafea (sau cafea amestecata cu lichior) doar pe o parte si asaza in tava. Punem un strat de crema peste ele, apoi inca in rand de piscoturi (date prin cafea tot doar pe o parte, sa nu devina prea moi) si inca un strat de crema. Pe deasupra se presara cacao.
Delicios si...racoritor!!!

PS: Alegeti tava astfel incat jumatate din piscoturi sa acopere fundul tavii.

Povestea trandafirului

Pe 8 Martie 2008 am primit un trandafir in ghiveci. Rosu. Trandafirul, nu ghiveciul. Pe vremea aia stateam in Solna. In fine, a trecut multa vreme de atunci. Era foarte frumos, plin de flori. Cand s-au uscat florile a inceput sa creasca razna. Am fost nevoita sa il tund. Fara sa stiu cum se tund trandafirii, l-am macelarit. Ajunsese de vreo jumatate de metru intr-un ghiveci mititel. Trebuia tuns. Cand a venit frigul l-am uitat afara, pe balcon. Am crezut ca a inghetat. Cand mi-am amintit de el si l-am bagat in casa deja incepusera sa ii dea noi ramurele de un verde crud. Florile urmatoare au fost anemice si putine, dar nu aveam de ce sa ma plang, la cat de neglijat fusese.
Inainte sa ne mutam in Rissne l-am tuns din nou. Din nou in necunostinta de cauza. Era maricel si ne incurca la transport. A dat iar si iar a facut niste flori mici care aproape ca s-au uscat de boboci. Cand ne-am mutat aici era cea mai pricajita floare pe care o aveam, dar nu m-am indurat sa il arunc. A fost ghiveciul “de test”, cand a venit primavara a fost primul (si singurul) pe care l-am scos pe balcon. Cand a mai venit un val de frig el era pe balcon. L-am bagat in casa de-abia peste cateva zile, cand mi-am amintit de el.
Dat fiind ca dupa ultima “ciopartire” nu ii mai dadea nicio ramurica si nemaiavand loc de el in casa, m-am decis sa il scot pe balcon, in ideea “rezista bine, nu rezista – asa i-a fost scris” Acolo a fost udat doar de ploi si, trebuie sa recunoastem ca probabil a dus-o foarte greu in perioada secetoasa de la inceputul verii.
Acum arata asa:

I-au prins bine ploile din ultima vreme. Se pare ca mai are viata lunga, indiferent de neglijenta stapanilor :)

Gratar

Vara in Suedia este foarte apreciata. Oamenii nu stiu cum sa stea mai mult in lumina naturala si soare ca sa ”isi incarce bateriile” pentru sezonul rece si intunecos. Este perioada cand cei care stau la case sunt de invidiat: au curte cu verdeata, masa cu scaune afara si, cel mai important, gratar.
Daca stai la bloc insa, spatii de facut gratar sunt la tot pasul. Problema e ca sunt totusi multe de carat, iar ca sa mergi pe jos sa faci gratar, aduni o gramada de bagaje greu de carat dar absolut necesare: gratarul, carbuni, brichete, gaz, carne, carnati, legume sau ce mai vrei sa frigi, apa, instrumente de intors, vase, mustar etc. Pentru simplificarea celor enumerate mai sus, am incercat sa folosim gratar de unica folosinta – esec total! Iar apoi am ramas intr-o usoara pana de idei...
De ceva vreme, seara, o mireasma de gratar umplea tot livingul. Am investigat situatia si am descoperit ca vecinul care sta un etaj mai jos are gratar electric pe balcon. Si asa ne-a cuprins din nou ideea de a ne cumpara gratar. Singura problema era ca, in contractul nostru scrie clar ca este interzis sa faci gratar pe balcon. Cu siguranta nu se refera la gratar electric. Dar noua ne ploua in balcon, daca am lua gratar electric pentru exterior ar trebui bagat la adapost cand ploua...
Si, din gand in gand am gasit solutia ideala pentru noi: un gratar electric nu prea voluminos, de interior, pe care sa il putem scoate pe balcon cand avem chef. Acum a inceput rascolirea internetului pentru gasirea gratarului ideal: unele nu aveau parti detasabile pentru a fi spalate usor, unele erau prea mici, altele nu lasau urme de gratar pe carne, etc. Si intr-un final, dupa indelungi cautari, l-am gasit! Gratarul Tefal recomandat de Jamie Oliver! Intruneste toate cerintele noastre, este usor de folosit si de spalat. Am facut pana acum carnati, carne de vita, cotlet de porc, piept dezosat de pui, zucchini, ciupercute, ardei si, mai nou porumb! Desi a declansat o data alarma de incendiu, noi ne declaram multumiti! Asta este mititelul:

Vremea motanilor rataciti

Nu trece o zi fara sa scot bebeul pe afara. Desi ne mai aventuram uneori in excursii mai indepartate, cel mai adesea ne plimbam prin cartier. Daca vrem sa facem cumparaturi, Vällingby Centrum e la numai o aruncatura de bat distanta. Altfel, parcuri sau mai bine zis verdeata multa si liniste gasim in toate directiile. Si, in general, nu merg doua zile la rand pe acelasi drum – pentru diversitate. De curand insa am remarcat ca anunturile de pe pomi/stalpi ne urmaresc pretutindeni. Si, daca acum ceva vreme pareau destul de diversificate – cursuri pentru caini, diversi reparatori si mestesugari oferindu-si serviciile, reclama la vreun magazin sau carciuma din cartier, etc. – in ultima vreme toate anunturile sunt cu pisoi disparuti si stapani disperati sa ii gaseasca.
In ultima excursie prin cartier:




Partea amuzanta este ca din cand in cand vad si cate un pisoi plimbaret. Dar cum poti fi sigur ca el este cel pierdut? Pisoii astia pot semana atat de bine...Daca il iei si se descopera ulterior ca nu era pisoiul cu pricina? Pisoiul va parasi noul domiciliu, se va rataci, inca un stapan va ramane fara mâţă si noi anunturi vor aparea in cartier...

Inghetata de zmeura

Nu stiu daca ati remarcat, dar vin cu retete din ce in ce mai simple: cat mai putine ingrediente si cat mai usor de gatit. Asta de azi, cred ca le intrece pe toate.

Ingrediente:
- 250 g branza mascarpone
- 300 g zmeura
- 5 linguri de zahar

Mod de preparare:
Se mixeaza zmeura cu zaharul, iar apoi incorporam branza mascarpone. Congelati si...pofta buna!

Este absolut delicioasa, merita incercata!

Tortulet alb inghetat

Ingrediente:
- 12 biscuiti digestivi
- 75 g unt

- 250 ml frisca
- 100 g branza philadelphia
- 200 g ciocolata alba (de calitate)

Reteta originala era cu biscuiti cu cacao, dar eu incerc sa evit cacaoa unde se poate - i-am inlocuit cu biscuiti digestivi.

Mod de preparare:
Blatul se face amstecand biscuitii zdrobiti cu untul topit. Il punem intr-o forma de 20 cm (eu am avut cu pereti detasabili), acoperind doar fundul formei, nu si peretii. Pentru crema se topeste ciocolata (intr-un vas pus in alt vas cu apa pe foc). O lasam sa se raceasca si incorporam apoi branza, iar in final frisca batuta. Se toarna crema peste blat si se da la congelator.
Cum a fost facut la o zi mare :), l-am decorat corespunzator. (Mi-a facut SO observatie ca nu e apetisanta culoarea cu care am scris...e rezultata din afine amestecate cu frisca; voi folositi culori mai vii, daca aveti din ce sa le obtineti)



PS: Se scoate din congelator cu cel putin o jumatate de ora inainte de servire.

Turisti in Suedia

Nu am mai scris de ceva vreme pentru ca nu prea am mai avut timp. Week-end-ul a trecut rapid si nu am petrecut prea mult timp la calculator. Pentru ca anul asta nu vom avea un concediu oficial, sambata si duminica am fost in vacanta. Da, in vacanta in Stockholm! Sambata am plecat cu metroul, am coborat aproape de lac (Mälaren – lacul mare din Stockhom) si am mers in lungul apei mult si bine, pana am ajuns in orasul vechi (Gamla Stan). Ne-am oprit si am mancat, am strabatut insula mergand spre centru, de unde am luat metroul si am plecat spre casa. Uitasem cum arata orasul vara: ca in statiune, peste tot e plin de turisti! Si, pentru ca era foarte cald, parca nici nu eram in Suedia!
Copilul a fost cumintel, cum e el in general. Pe Gamla Stan, in puzderia de turisti, unde ii desfacusem coviltirul de la carucior sa mai vada si ea pe unde mergem, lumea era fascinata de coafura micutei. Isi dadeau coate, o aratau cu degetul, radeau si se schimoniseau la ea. Cum zicea SO, am putea sa facem bani frumosi stand prin locurile aglomerate si lasand turistii sa faca poze cu “maimutica”.
Sambata:



Duminica ne-am plimbat pe o insula micuta (Långholmen), strabatand si o bucata buna de drum intre metrou si tinta. Ne-am intors pe jos pana la Fridhemsplan unde am mancat, iar apoi am luat metroul spre casa.
La masa:

La plimbare:


Week-end-ul care vine, daca va permite vremea vom iesi din nou.

Fructe - inventar

Ca sa uitam ca ieri a fost ziua internationala a ciocolatei si noi am ignorat-o cu desavarsire, incerc sa alung tentatiile si sa indrept gandurile catre un desert mai sanatos: fructe!
Pana acum ceva vreme consumam cu mult succes mere. Verzi, rosii nu conta, aveam mereu mere in frigider. Cam de o luna am mancat orice altceva numai mere nu...Poate ni s-a acrit de mere ca de mere verzi :)
Suntem mari fani ananas. Problema e ca se curata greu...
Saptamana trecuta am consumat 4 kg de piersici, 1 pepene si 2 ananasi, iar saptamana asta 1,5 kg cirese, ½ pepene, 1 ananas si mai avem in frigider 1 kg de struguri, 4 ananasi si 1 pepene mare.
Suntem mari mancai, nu? Dar pe caldurile astea niste fructe reci sunt oricand binevenite!

Salata cu pui si cous-cous

Pentru ca tot incerc sa termin produsele adunate de ceva vreme (peste tot scria sa fac provizii inainte de nastere, ca dupa nu mai apuc sa cumpar nimic:)), am gasit cutia de cous-cous. Si, ca sa scap de ea iata cum am gatit-o:

Ingrediente:
- 3,5 dl cous-cous
- 1 zucchini
- o vanata
- 2 gogosari (frumos colorati; eu am pus unul rosu si unul galben)
- 1 kg piept de pui dezosat

Mod de preparare:
Se fierbe cous-cous-ul conform instructiunilor de pe pachet. Se frig gogosarii, zucchini si vanata taiate felii (eu dupa ce le-am fript, am taiat feliile in bucati mai mici). Pieptul de pui l-am facut la cuptor (uscat), apoi l-am feliat. Se amesteca toate cele de mai sus si gata papa!

Salata cu bulgur

Poate credeti ca nu mai mancam decat dulciuri, dat fiind ca in ultima vreme doar retete de deserturi am postat. Nici vorba! Numai ca nu am mai facut nimic “special” de multa vreme. Acum insa am nascocit o reteta cu ce aveam prin casa si a iesit ceva foarte bun. Din acest motiv, o notam aici, poate mai inspiram pe altii sau poate o mai gasim “la dosar” alta data sa o mai facem.

Ingrediente:
- 3 dl bulgur integral
- 1 zucchini
- o vanata
- 2 gogosari(culori diferite, pentru aspect)
- 400 g halloumi (branza cipriota)

Mod de preparare:
Se fierbe bulgurul conform instructiunilor de pe pachet. Restul ingredientelor se feliaza dupa plac si se frig pe gratar, sau, cum am facut eu, in tigaie de teflon fara pic de ulei pe aragaz.
Se amesteca toate si...pofta buna!
Poza nu am facut ca nu am apucat...Oricum, frumoasa nu e, dar e buna rau!

Deliciul alb

Am sarbatorit ieri nunta de bumbac. Si, pentru ca nu am iesit nicaieri ne-am rasfatat cu un desert “home made”, care ne-a impresionat toate papilele gustative. Aveam un semn pus la reteta asta de ceva vreme, dar asteptam o ocazie speciala sa o incerc, iar acest eveniment a fost tocmai potrivit.
Reteta am gasit-o intr-una din cartile mele suedeze si suna cam asa:

Ingrediente:
- 2 linguri zahar
- 5 linguri apa
- 300 g ciocolata alba
- 3 oua
- Putin peste 300 ml frisca lichida ( eu am pus 330)

Mod de preparare:
Se pune zaharul cu apa pe foc si se lasa sa fiarba 1-2 minute, pana se face un sirop. Dam la o parte de pe foc si adaugam ciocolata. (Ca sa se topeasca toata ciocolata eu am mai pus-o cu grija cate putin pe foc). Dupa ce s-a topit ciocolata se adauga galbenusurile si se amesteca bine. In momentul asta o sa aiba aspectul unei maioneze. Albusurile se bat spuma si se incorporeaza in amestecul de mai sus. Batem si frisca si o adaugam si pe ea in compozitie. Asta e tot! Se pune foita de aluminiu intr-o tava de ce forma vreti si se da la congelator. E bine sa o lasati peste noapte (asa scrie la carte – eu am lasat-o de dimineata pana seara si a fost f buna, inghetata, la fel ca a doua zi). Ii scoateti foita de aluminiu si o ornati cum vreti.
Are un singur defect: este extrem de buna!!! Dupa cum ati banuit, eu am botezat-o asa :)

Bilete de avion

Dragii nostri, a venit acel moment al anului: am achizitionat biletele de avion!
Luati-va concedii, libere, sa aveti timp de noi! :)
Zborurile sunt dupa cum urmeaza:

17 SEP (sambata)
Pasageri: CO, GO, SO

Stockholm – Munchen (18:10 – 20:20)
Munchen – Bucuresti (21:20 – 00:20)

2 OCT (duminica)
Pasageri: SO

Bucuresti – Munchen (7:05 – 8:05)
Munchen – Stockholm(9:05 – 11:10)

22 OCT (sambata)
Pasageri: SO

Stockholm – Frankfurt (10:30 – 12:40)
Frankfurt – Bucuresti (14:20 – 17:35)

23 OCT (duminica)
Pasageri: CO, GO, SO

Bucuresti – Munchen (16:55 – 17:55)
Munchen – Stockholm (19:35 – 21:40)


Asadar, ne vedem curand!

Cine-i sefu'?

Cand am venit in Suedia ne amuzam de copiii carati pe biciclete in spate, in scaunele speciale si cu casti de protectie. De curand au inceput sa apara si aici, ca in Danemarca, micile ”remorci pentru biciclete” in care se cara piticii. Sunt eficiente, mai ales pentru parintii care au mai mult de un copil de transportat.
Tot in plimbarile mele cu caruciorul zaresc in departare o bicicleta cu o tanti care pedala de zor sa urce un deal. Eu veneam din fata, urma sa cobor acelasi deal. Cand a urcat suficient, am remarcat ca avea si o astfel de “remorca” in spate, cu cineva in ea. Mi-am zis in gand: “Saraca de ea, ce mai trage din greu sa isi care copilasii!”. Apropiindu-se mai mult, am zarit “copilasii”: un dulau de vreo juma’ de metru statea tolanit ca un rege. M-am mai uitat o data la doamna: asudata, pedala din greu. Cainele: relaxat si un pic plictisit as zice. Mi se pare normal! Si imi amintesc aici de un monolog al lui Seinfeld, legat de adunatul fecalelor in urma patrupedelor: Daca ar sta extraterestrii sa se uite spre Pamant si ar vedea oamenii adunand dupa caini, cine ar crede ca sunt sefii, oamenii sau cainii? (in engleza suna mai bine: ”On my block, a lot of people walk their dogs and I always see them walking along with their little poop bags. This, to me, is the lowest activity in human life. Following a dog with a little scooper. Waiting for him to go so you can walk down the street with it in your bag. If aliens are watching this through telescopes, they're going to think the dogs are the leaders of the planet. If you see two life forms, one of them's making a poop, the other one's carrying it for him, who would you assume is in charge?
I say, if this is where we're at after 50,000 years of civilization, let's just give up. I'm serious, let's pack it in. It's not worth it. Let's just say the human race as an idea didn't quite work. It seemed good at first, we worked on it for a long time, but it just didn't pan out. We went to the Moon but still somehow wound up carrying little bags of dog doody around with us. We just got mixed up somewhere. Let's just give it over to the insects or whoever else is next in line.”)

Verde

Suedia e o asa-zisa tara verde, in unele clasamente situandu-se pe primul loc intre tarile din Europa. Nu numai pentru ca au suprafete mari de apa si padure, dar mai ales pentru ca respecta natura.
”Gradinar” este un job mult cautat pe aici. Intotdeauna au nevoie de oameni sa ingrijeasca parcurile, ghivecele si rondurile de flori, arbustii si copacii de pe marginea drumului etc.
Admiram zilele trecute curtile oamenilor. Nu au gradini de legume, doar gazon, flori si arbori mai mult de ornament. Putini sunt cei care au cate un pom fructifer in curte – ceea ce pe mine ma intristeaza cumva...sa stai la curte si sa nu ai de niciunele. Cei mai multi dintre cei care stau la bloc au grija vara sa aiba in permanenta ghivece generoase cu flori multicolore pe balcoane. Sunt absolut superbe si e o placere sa te uiti la ele. Ceea ce ma fascineaza e ca pe cat de frumoase sunt florile, pe atat de scumpe sunt - dar asta nu ii impiedica sa schimbe plantele regulat, astfel incat sa aiba tot sezonul cald ghivecele pline cu flori. Noi nu ne-am ocupat anul asta de “gradinarit”, dar la anul mi-am propus sa “intru in randul lumii”.
Tot la capitolul ”eco” stau bine si cu reciclarea. Containerele cu gunoi sortat sunt golite poate mai des ca cele cu resturi menajere. Aleg fiecare cutie de metal si fiecare capacel de plastic sa il puna in containerul in care trebuie. Pana si la firme mici se practica sortarea gunoiului. La mine la serviciu, de exemplu, erau vreo 5 cosuri de gunoi. Am fost ametita initial, ca nu stiam unde sa arunc ce: cos pentru cutiile de sucuri, pentru plastice, pentru metal (separat de cutiile de sucuri), pentru cartoane si resturi menajere.
Cand plimbam bebita odata, era o tanti care tocmai isi adusese gunoiul si il punea sortat, fiecare la locul lui. Din intamplare, nu exista acolo container pentru plastice. Si-a pus toate celelalte resturi, iar cu plasticele a plecat mai departe – probabil spre alte containere. Am ramas fara cuvinte. Bravo lor!
Una din primele lectii invatate la scoala la materia numita “Informatii despre Suedia” a fost ”Cum sa ne sortam gunoiul” si chiar ne povesteau ca in nu-stiu-ce localitate au reciclat intr-un an 99% din totalul consumat (m-am intrebat mereu cum au reusit sa calculeze...).
Tot de capitolul ”salvati natura” sunt legate si valorile taxelor pe poluare. Stiu, asa e probabil peste tot, dar aici cred ca sunt un pic exagerate. Daca cei mai multi suedezi circula in general cu mijoacele de transport in comun, vara se practica mersul pe bicicleta. Strabat kilometri intregi pana la serviciu, iar apoi pana acasa. Un exemplu este sefa mea, care facea vreo 15 km pana la serviciu. Antrenament gratis si sanatate curata! Nu va speriati, avem dusuri la serviciu :).